Wikipedia:Matsalwa ya Nkoka/xiyenge/3

Kusuka e Wikipedia
Swiyenge swa Matsalwa ya nkoka eka Wikiphediya
Xiyenge 1 (Xits) & 1a (Eng)     Xiyenge 2 (Xits)     Xiyenge 2a (Eng)     Xiyenge 3 (Xits)     Xiyenge 3a (Eng)

Lawa i matsalwa ya 1,000 yankoka eka Wikiphediya leyi ya Xitsonga, naswona mavumba xiyenge xavunharhu eka nxaxamelo wa matsalwa ya nkoka eka Wikiphediya leyi.

Xiyenge Nkutlunya
wa sweswi
Pakani ya
Nkutlunya
Vanhu (People) 15 210
Matimu (History) 5 95
Ntivo-Mbangu (Geography) 78 153
Vutshila (Arts) 4 43
Filosofi na Vukhongeri
(Philosophy and religion)
10 47
Vutomi bya Siku na siku
(Everyday life)
32 96
Sayensi ya mahanyele
(Society and social sciences)
12 77
Ta rihanyo na vutshunguri
(Health and medicine)
10 78
Sayensi (Science) 16 91
Thekinoloji (Technology) 6 68
Ntivo-Tinhlanyo (Mathematics) 5 31
Vupimi (Measurement) 11 11
Ntsengo 204 1000

Matsala makamberiwa hi swiyenge leswi landzelaka:

  • Matsalwa ya siku Featured article (Matsalwa lamahlawuriweke ku kombisiwa eka tluka nkulu)
  • Xiyenge xa - A A-Class article (Tsalwa leri heleleke)
  • Xiyenge xa - B B-Class article (Tsalwa ra kahle)
  • Xiyenge xa - C C-Class article (Tsalwa leri lavaka ku hlakarherisiwa)
  • Tsalwa ro Amukeleka Good article
  • Tsalwa ra ramasungulo Start-Class article

Mifungo leyi tirhisiweke laha yingava yi hundzeriwe hi nkarhi, u khutaziwa ku lulamisa swi hoxo loko swirikona.

Ntsengo lowu heleleke: 1000[edit source]

Wu lulamisiwe ro hetelela hi -- Thuvack (talk) 17:33, 14 Mhawuri 2019 (UTC)[reply]

Vanhu (People) (15 : 210 articles)[edit source]

Va N'wavutshila (Artists)[edit source]

  1. Leonardo da Vinci (Leonardo da Vinci)
  2. Michelangelo (Michelangelo)
  3. Rembrandt (Rembrandt)
  4. Diego Velázquez (Diego Velázquez)
  5. Pablo Picasso (Pablo Picasso)

Va valangi (Explorers)[edit source]

  1. Roald Amundsen (Roald Amundsen)
  2. Jacques Cartier (Jacques Cartier)
  3. Christopher Columbus (Christopher Columbus)
  4. James Cook (James Cook)
  5. Ferdinand Magellan (Ferdinand Magellan)
  6. Marco Polo (Marco Polo)

Va N'wa Sayensi na Va Tumbuluxi (Inventors and scientists)[edit source]

  1. Nicolaus Copernicus (Nicolaus Copernicus)
  2. Charles Darwin (Charles Darwin)
  3. Thomas Edison (Thomas Edison)
  4. Albert Einstein (Albert Einstein)
  5. Galileo Galilei (Galileo Galilei)
  6. Isaac Newton (Isaac Newton)
  7. Nikola Tesla (Nikola Tesla)
  8. Sigmund Freud (Sigmund Freud)
  9. Niels Bohr (Niels Bohr)
  10. Marie Curie (Marie Curie)
  11. Elon Musk (en:Elon Musk Elon Musk)
  12. James J. Andrews (James J. Andrews)
  13. Patricia Bath (Patricia Bath)
  14. Tebello Nyokong (Tebello Nyokong)
  15. Mmantsae Moche Diale (Mmantsae Moche Diale)
  16. Zimkhitha Soji (Zimkhitha Soji)

Vatsari (Authors)[edit source]

  1. Homer (Homer)
  2. Sophocles (Sophocles)
  3. Virgil (Virgil)
  4. Li Bai (Li Bai)
  5. Jalal ad-Din Muhammad Balkhi-Rumi (Jalal ad-Din Muhammad Balkhi-Rumi)
  6. Dante Alighieri (Dante Alighieri)
  7. William Shakespeare (William Shakespeare)
  8. Chinua Achebe (Chinua Achebe)
  9. Wole Soyinka (Wole Soyinka)
  10. Dinaw Mengestu (Dinaw Mengestu)
  11. Mariama Bâ (Mariama Bâ)
  12. Buchi Emecheta (Buchi Emecheta)
  13. Bessie Amelia Head (Bessie Amelia Head)
  14. Ngugi wa Thiong'o (Ngugi wa Thiong'o)
  15. Toni Morrison (Toni Morrison)
  16. Maya Angelou (Maya Angelou)
  17. Freddy Mzilikazi Rikhotso (F.M. Rikhotso)
  18. Bennet Keats Mpilele Mtombeni (B.K.M. Mtombeni)
  19. Khazamula Thomas Charles Manganyi (K.T.C. Manganyi)
  20. Eric Mashangu Nkondo (E.M. Nkondo)
  21. Hartley Shobiane Mnisi (H.S. Mnisi)
  22. Thompson Madalela Rikhotso (T.M. Rikhotso)
  23. Silas Phineas Chauke (S.P. Chauke)
  24. Noël Casper Makhuba (N.C. Makhuba)
  25. Max Makisi Marhanele (MM.M. Marhanele)
  26. Samuel Jonas Baloyi (S.J. Baloyi)
  27. Mary Misaveni Mabuza (M.M. Mabuza)
  28. Cornelius Tennyson Daniel Marivate (C.T.D. Marivate)
  29. Charlotte Priscilla Nxalati Nkondo (C.P.N. Nkondo)
  30. Patrick Ephraim Ntsanwisi (P.E. Ntsanwisi)
  31. Felix Alois Thuketana (F.A. Thuketana)
  32. Mafemani Joseph Baloyi (M.J. Baloyi)
  33. Nxalati Charlotte Priscilla Golele (N.C.P. Golele)
  34. Getrude Siphiwe Khosa (G.S. Khosa)
  35. Joseph Hasani Navela Khosa (J.H.N. Khosa)
  36. Themba Patrick Magaisa (T.P. Magaisa)
  37. Abner Daniel Mahatlane (A.D. Mahatlane)
  38. George Shirhami Mayevu (G.S. Mayevu)
  39. Thomas Howard Khosa (T.H. Khosa)
  40. Daniel Cornel Marivate (D.C. Marivate)
  41. Etienne Penyisi Ndhambi (E.P. Ndhambi)

Tinqambhi ta vunanga (Composers and musicians)[edit source]

  1. Johann Sebastian Bach (Johann Sebastian Bach)
  2. Wolfgang Amadeus Mozart (Wolfgang Amadeus Mozart)
  3. Ludwig van Beethoven (Ludwig van Beethoven)
  4. Frédéric Chopin (Frédéric Chopin)
  5. Richard Wagner (Richard Wagner)
  6. Thomas Hasani Chauke (Thomas Hasani Chauke)
  7. Bennet Baloyi (Bennet Baloyi)
  8. Percy Chavani Maluleke (Percy Chavani Maluleke)
  9. Margareth Bilankulu (Margareth Bilankulu)
  10. Esther Mathevula (Esther Mathevula)
  11. Gezani Eric Nkovani (Gezani Eric Nkovani)
  12. Salvador Mayaze (Salvador Mayaze)
  13. Tsakani Mhinga (Tsakani Mhinga)
  14. William Makhuvele (William Makhuvele)
  15. Jabulani Tsambo (Jabulani Tsambo)
  16. Freddy Masingi (Freddy Masingi)
  17. Linah Khama (Linah Khama)
  18. Teanet Ngoveni (Teanet Ngoveni)
  19. Joseph William Shirimani (Joseph William Shirimani)
  20. Chris Mkhonto (Chris Mkhonto)
  21. Nzama Chavalala (Nzama Chavalala)
  22. Ntombhi Mokoena (Ntombhi Mokoena)
  23. António Mariva Mpfumu (António Mariva Mpfumu)
  24. Amukelani Maluleke (Amukelani Maluleke)
  25. Neyma Julio Alfredo (Neyma Julio Alfredo)
  26. Maya Christinah Xichavo Wegerif (Maya Christinah Xichavo Wegerif)

Vahaxi na Vateki va mahungu hi Xitsonga (Xitsonga Presenters & Journalists)[edit source]

  1. Sydney Baloyi (Sydney Baloyi)
  2. Giyani Brian Rikhotso (Brian Rikhotso)
  3. Morgan Shibambu (Morgan Shivambu)
  4. Joas Mashimbye (Joas Mashimbye)
  5. Eric Mabasa (Eric Mabasa)
  6. Monakhisi Phineas Malatjie (Monakhisi Malatjie)
  7. Conny Mashimbye (Conny Mashimbye)
  8. Rose Tshabalala (Rose Tshabalala)
  9. Eric Makelane (Eric Makelane)
  10. Richard Mashimbyi (Richard Mashimbyi)
  11. Bejani David Mashava (Bejani David Mashava)

Va N'wa tinhlayo (Mathematicians)[edit source]

  1. Archimedes (Archimedes)
  2. Euclid (Euclid)
  3. Leonhard Euler (Leonhard Euler)
  4. Carl Friedrich Gauss (Carl Friedrich Gauss)
  5. Gottfried Leibniz (Gottfried Leibniz)
  6. Blaise Pascal (Blaise Pascal)
  7. Henri Poincaré (Henri Poincaré)
  8. Pythagoras (Pythagoras)
  9. Alan Turing (Alan Turing)
  10. Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi (Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi)

Va N'wa Filosofi (Philosophers and social scientists)[edit source]

  1. Confucius (Confucius)
  2. Socrates (Socrates)
  3. Plato (Plato)
  4. Aristotle (Aristotle)
  5. Ibn Khaldun (Ibn Khaldun)
  6. René Descartes (René Descartes)
  7. John Locke (John Locke)
  8. Immanuel Kant (Immanuel Kant)
  9. Karl Marx (Karl Marx)
  10. Friedrich Nietzsche (Friedrich Nietzsche)

Va swa vukhongeri (Religious figures)[edit source]

  1. Abraham (Abraham)
  2. Gautama Buddha (Gautama Buddha)
  3. Guru Nanak Dev (Guru Nanak Dev)
  4. Jesus (Jesus)
  5. Muhammad (Muhammad)
  6. Engenas Lekganyane (Engenas Lekganyane)
  7. Isaiah Shembe (Isaiah Shembe)

Varhangeri na Van'wa tipolitiki (Politicians and leaders)[edit source]

  1. Alexander the Great (Alexander the Great)
  2. Julius Caesar (Julius Caesar)
  3. Cleopatra VII (Cleopatra VII)
  4. Attila the Hun (Attila the Hun)
  5. Charlemagne (Charlemagne)
  6. Genghis Khan (Genghis Khan)
  7. Joan of Arc (Joan of Arc)
  8. Suleiman the Magnificent (Suleiman the Magnificent)
  9. Elizabeth I (Elizabeth I)
  10. George Washington (George Washington)
  11. Napoleon I of France (Napoleon I of France)
  12. Mohandas Karamchand Gandhi (Mohandas Karamchand Gandhi)
  13. Vladimir Lenin (Vladimir Lenin)
  14. Joseph Stalin (Joseph Stalin)
  15. Adolf Hitler (Adolf Hitler)
  16. Mao Zedong (Mao Zedong)
  17. Nelson Mandela (Nelson Mandela)
  18. Kwame Nkrumah (Kwame Nkrumah)
  19. Julius Nyerere (Julius Nyerere)
  20. Patrice Lumumba (Patrice Lumumba)
  21. Thomas Sankara (Thomas Sankara)
  22. Haile Selassie (Haile Selassie)
  23. Amilcar Cabral (Amilcar Cabral)
  24. Steve Biko (Steve Biko)
  25. Seretse Khama (Seretse Khama)
  26. Kenneth Kaunda (Kenneth Kaunda)
  27. Gamal Abdel Nasser (Gamal Abdel Nasser)
  28. Muammar Gaddafi (Muammar Gaddafi)
  29. Samora Machel (Samora Machel)
  30. Jomo Kenyatta (Jomo Kenyatta)
  31. Idi Amin (Idi Amin)
  32. Mobutu Sese Seko (Mobutu Sese Seko)
  33. Jonas Savimbi (Jonas Savimbi)
  34. Ahmed Sékou Touré (Ahmed Sékou Touré)
  35. Hastings Kamuzu Banda (Hastings Kamuzu Banda)
  36. Boutros Boutros-Ghali (Boutros Boutros-Ghali)
  37. Oliver Thambo (Oliver Thambo)
  38. Keneth Kaunda (Keneth Kaunda)
  39. Sam Nujoma (Sam Nujoma)
  40. Kofi Atta Annan (Kofi Atta Annan)
  41. Thabo Mbeki (Thabo Mbeki)
  42. Ellen Johnson Sirleaf (Ellen Johnson Sirleaf)
  43. Joyce Banda (Joyce Banda)
  44. Sahle-Work Zewde (Sahle-Work Zewde)
  45. Hudson William Edison Ntsanwisi (Hudson William Edison Ntsanwisi)
  46. Edward Percy Piet Mhinga (Edward Percy Piet Mhinga)
  47. Samuel Nxumalo (Samuel Nxumalo)
  48. Mbhazima Shilowa (Mbhazima Shilowa)
  49. Tito Mboweni (Tito Mboweni)
  50. Collins Chabane (Collins Chabane)

Tihosi ta Afrika (African monarchs)[edit source]

  1. Khnum Khufu (Khnum Khufu) 2567 B.C
  2. Hatshepsut (Hatshepsut) 1478 B.C
  3. Akhenaton (Akhenaton) 1336 B.C
  4. Ramesses II (Ramesses II) 1213 B.C
  5. Taharqa (Taharqa) 664 B.C
  6. Hannibal Barca (Hannibal Barca) 247 B.C
  7. Ezana of Axum (Ezana of Axum) 325
  8. Tunka Manin (Tunka Manin) 1076
  9. Mansa Kankan Musa (Mansa Kankan Musa) 1312
  10. Nyatsimba Mutota (Nyatsimba Mutota) 1450
  11. Ewuare I (Ewuare I) 1473
  12. Afonso I (Afonso I) 1543
  13. Amina (Amina) 1610
  14. Shamba Bolongongo (Shamba Bolongongo) 1620
  15. Njinga Mbande (Njinga Mbande) 1663
  16. Osei Kofi Tutu I (Osei Kofi Tutu I) 1717
  17. Shaka ka Sezangakhona (Shaka ka Sezangakhona) 1818
  18. Béhanzin Hossu Bowelle (Béhanzin Hossu Bowelle) 1844
  19. Ndate yalla Mobdj (Ndate yalla Mobdj) 1860
  20. Ranavalona I (Ranavalona I) 1860
  21. Mzilikazi Khumalo (Mzilikazi Khumalo) 1868
  22. Moshoeshoe I (Moshoeshoe I) 1870
  23. Cetshwayo kaMpande (Cetshwayo kaMpande) 1879
  24. Nana Yaa Asantewaa (Nana Yaa Asantewaa) 1900
  25. Gbudwe (Gbudwe) 1905
  26. Nghunghunyana (Nghunghunyana) 1905
  27. Menelik II (Menelik II) 1913
  28. Ibrahim Njoya (Ibrahim Njoya) 1933

Matimu (History) (5 : 95 articles)[edit source]

  1. Matimu (History)
  2. Nhluvuko (Civilization)
  3. Matimu ya misava (History of the world)
  4. Matimu ya Afrika (History of Africa)
  5. Matimu ya Amerikha (History of the Americas)
  6. Matimu ya Chayina (History of China)
  7. Matimu ya Yuropa (History of Europe)
  8. Matimu ya Indiya (History of India)
  9. Matimu ya Vuxa byale xikarhi (History of the Middle East)

Matimu ya Afrika (African History)[edit source]

  1. Mfumo wa Akhisumi (Aksumite Empire)
  2. Mfumo wa Ghana (Kingdom of Ghana)
  3. Mfumo wa Maali (Mali Empire)
  4. Mfumo wa Songhayi (Songhai Empire)
  5. Mfumo wa Zimbabye (Kingdom of Zimbabwe)
  6. Mfumo wa Mutapa (Kingdom of Mutapa)
  7. Mfumo wa Itopiya (Ethiopian Empire)
  8. Mfumo wa Khongo (Kingdom of Kongo)
  9. Mfumo wa Benini (Benin Empire)
  10. Kuhangalaka ka vanhu vantima e Afrika (Bantu expansion)
  11. Tinyimpi to vutla matiko ya N'walungu wa Afika (Muslim conquest of the Maghreb)
  12. Bindzu ra mahlonga (Slave trade)
  13. Tinyimpi ta matiwana (Mfecane wars)
  14. Mfumo wa Mazulu (Zulu Kingdom)
  15. Mfumo wa Gaza (Gaza Empire)
  16. Kuvutliwa ka Afrika (Scramble for Africa)
  17. Kuherisiwa ka mimfumo ya vukolonyi e Afrika (Decolonisation of Africa)
  18. Nxaxamelo wa madzolonga e Afrika (List of conflicts in Africa)
  19. Mabindzi na kuxaviselana ka matiko ya Afrika (African Continental Free Trade Area)
  20. Matimu ya ntwanano wa Afrika (History of the African Union)
  21. Mpfuxetelo wa Africa (African Renaissance)

Matimu yo sungula (Prehistory to Middle Ages)[edit source]

  1. Matimu yo sungula (Prehistory)
  2. Nguva ya ribye (Stone Age)
  3. Mesopotamiya (Mesopotamia)
  4. Nguva ya buronhzo (Bronze Age)
  5. Egipta ya khale (Ancient Egypt)
  6. Siriya ya khale (Assyria)
  7. Nguva ya nsimbi (Iron Age)
  8. Mfumo wa Grika ya khale (Ancient Greece)
  9. Mfumo wa rhoma wa khale (Ancient Rome)
  10. Mfumo wa Pheresiya (Persian Empire)
  11. Nguva ya le xikarhi (Middle Ages)
  12. Ntungu wa rifu ra ntima (Black Death)
  13. Tinyimpi ta ripfumelo (Crusades)
  14. Nguva ya vusurumani (Islamic Golden Age)
  15. Mfumo wa vaMongholi (Mongol Empire)
  16. Mfumo wa Ottomani (Ottoman Empire)
  17. Nxaniso wa Spaniya (Spanish Inquisition)
  18. Nguva ya maVhayikhingi (Viking Age)

Matimu ya nhluvuko ku ta fika sweswi (Renaissance to present)[edit source]

  1. Nhlungo wa ndzhavuko (Cultural Revolution)
  2. Nhlungo wa le Furhwa (French Revolution)
  3. Tinyimpi ta Napholiyoni (Napoleonic Wars)
  4. Mpfuxetelo wa Yuropa (Renaissance)
  5. Vukolonyi bya vaYuropa ematikweni-nkulu ya Amerikha (European colonization of the Americas)
  6. Nguva yo pfuletela (Age of Discovery)
  7. Nguva ya nhlavutelo (Age of Enlightenment)
  8. Mfumo wa manghiza (British Empire)
  9. Mfumo wa Rhaxiya (Russian Empire)
  10. Matimu ya tiko ra Amerikha (History of the United States)
  11. Nsusumeto wo dlaya vuhlonga (Abolitionism)
  12. Nlhungo wa Sayensi (Scientific Revolution)
  13. Nhlungo wa swa tinkomponi (Industrial Revolution)
  14. Timfanelo ta vaxisati (Women's suffrage)
  15. Nyimpi ya misava yo sungula (World War I)
  16. Nswihato lowukulu wa Amerikha (Great Depression)
  17. Ku rhutleriwa ka mayuda (The Holocaust)
  18. Nyimpi ya misava ya vumbirhi (World War II)
  19. Matimu ya ntwanano wa Yuropa (History of the European Union)
  20. Nyimpi ya Khoriya (Korean War)
  21. Nsusumeto wa timfanelo ta vanhu vantima (Civil rights movement)
  22. Mfumo wa xihlawula nhlonge e Afika Dzonga (Apartheid)
  23. Njhekanjhekiswano wa Kaximiri (Kashmir conflict)
  24. Nthamuko lowukulu wa Chayina (Great Leap Forward)
  25. Nhlungo wale Tayipingi (Taiping Rebellion)
  26. Nhlungo wa tiko ra Cuba (Cuban Revolution)
  27. Mhangu ya Khongo (Congo Crisis)
  28. Kuvalanga xibhakabhaka (Space exploration)
  29. Mhangu ya kutekiwa vuhlonga etikweni ra Irani (Iran hostage crisis
  30. Nlhangano wa matiko-xikhale ya Rhaxiya (Soviet Union)
  31. Mphikamakaneta wa mathlarhi ya nyimpi (Arms race)
  32. Hindzimulo wa timakete ta tinhundzu (Stock market crash)
  33. Mhangu ya Cherlobyl (Chernobyl disaster)
  34. Kuwa ka rirhangu ra Berlin (Berlin Wall)
  35. Nyimpi ya xirhami (Cold War)
  36. Nyimpi ya Bosnia (Bosnian War)
  37. Mbulavuriswani wo herisa mfumo wa xihlawuhlawu e Afrika Dzonga (Negotiations to end apartheid in South Africa)
  38. Nyimpi yo herisa rixaka e Rwanda (Rwandan genocide)
  39. Nguva ya swiviko na vuxokoxoko (Information Age)
  40. Nhlaselo wa swihondzo swimbirhi swa Amerikha (Attack on the American twin towers)
  41. Nyimpi yolwa ni nchavo lowukulu (War on terror)
  42. Mhangu ya Fukuxima (Fukushima disaster)
  43. Xividyo xa UN xa ku cinca ka ntsamelo maxele ya misava (en:2015 United Nations Climate Change Conference)
  44. Timhangu ta vatsutsumi va tinyimpi (Refugee crisis)
  45. Madzolonga ya Rohindya (Rohingya conflict)
  46. Hulumendhe ya vusurumani e Iraki na Siriya (Islamic State of Iraq and the Levant)
  47. Yimpi ya swa mabindzu exikarhi ka Chayina na Amerikha (China–United States trade war)

Ntivo-Mbangu (Geography) ( 78 : 153 articles)[edit source]

  1. Ntivo-mbangu (Geography)
  2. Dorobha (City)
  3. Tikonkulu (Continent)
  4. Tiko (Country)
  5. Mananga (Desert)
  6. Khwati (Forest)
  7. Ntshava (Mountain)
  8. Lwandle (Ocean)
  9. Nambu (River)

Malwandle na Milambu (Bodies of water)[edit source]

  1. Nammbu wa Amazoni (Amazon River)
  2. Lwandle ra Atlanthiki (Atlantic Ocean)
  3. Lwandle ra ntima (Black Sea)
  4. Lwandle ra Khaspiya (Caspian Sea)
  5. Nambu wa Danube (Danube)
  6. Lwandle ra Indiya (Indian Ocean)
  7. Lwandle ra Medithera (Mediterranean Sea)
  8. Bhobhoma ra Niyagara (Niagara Falls)
  9. Nambu wa Niyili (Nile)
  10. Nambu wa Congo (Congo river)
  11. Nambu wa Nayija (Niger river)
  12. Lwandle ra Phasifiki (Pacific Ocean)
  13. Ntsemakanyo wa nambu ePhanama (Panama Canal)
  14. Ntsemakanyo wa nambu eSuweza (Suez Canal)
  15. Tiva ra Victoria (Lake Victoria)
  16. Tiva ra Malawi (Lake Malawi)
  17. Tiva ra Tanganyika (Lake Tanganyika)

Tintshava na mananga (Mountains, valleys and deserts)[edit source]

  1. Tintshava ta Alps (Alps)
  2. Tintshava ta Andes (Andes)
  3. Mananga ya Gobi (Gobi Desert)
  4. Tintshava ta Grand Canyon (Grand Canyon)
  5. Tintshava ta Himalayas (Himalayas)
  6. Ntshava ya Everest (Mount Everest)
  7. Mananga ya Sahara (Sahara)
  8. Mananga ya Kalahari (Kalahari)
  9. Mananga ya Namib (Namib)
  10. Ntshava ya Kilimanjaro (Kilimanjaro)
  11. Tintshava ta Drakensberg (Drakensberg)
  12. Ntshava ya Tafula (Table mountain)
  13. Tintshava ta Rivombo (Lebombo mountains)

Madorobha (Cities)[edit source]

  1. Abuja (Abuja)
  2. Beyijingi (Beijing)
  3. Berilini (Berlin)
  4. Dar es Salaam (Dar es Salaam)
  5. Deli (Delhi)
  6. Harare (Harare)
  7. Hongu Kongi (Hong Kong)
  8. Jerusalema (Jerusalem)
  9. Joni (Johannesburg)
  10. Landhani (London)
  11. Mekha (Mecca)
  12. Dorobha ra Mekisikho (Mexico City)
  13. Moskhowu (Moscow)
  14. Nyuyoki (New York City)
  15. Pharisi (Paris)
  16. Rhoma (Rome)
  17. Sawo Paulo (São Paulo)
  18. Sowuli (Seoul)
  19. Thokiyo (Tokyo)
  20. Thohoyandou (Thohoyandou)
  21. Giyani (Giyani)
  22. Polokwane (Polokwane)
  23. Thulamahashe (Thulamahashe)
  24. Nkowankowa (Nkowankowa)
  25. Dzaneen (Dzaneen)
  26. Musina (Musina)

Matiko-Nkulu na Swifundza Swa Misava (Continents and regions)[edit source]

  1. Afrika (Africa)
  2. Antakthika (Antarctica)
  3. Akthiki (Arctic)
  4. Ashiya (Asia)
  5. Yuropa (Europe)
  6. Vuxa-dyambu bya le xikarhi (Middle East)
  7. Amerikha ya le N'walungu (North America)
  8. Oxiyeniya (Oceania)
  9. Amerikha ya le Dzongeni (South America)

Matiko (Countries)[edit source]

  1. Afghanistan (Afghanistan)
  2. Afrika Dzonga (South Africa)
  3. Algeria (Algeria)
  4. Angola (Angola)
  5. Argentina (Argentina)
  6. Australia (Australia)
  7. Austria (Austria)
  8. Bangladesh (Bangladesh)
  9. Belgium (Belgium)
  10. Benin (Benin)
  11. Botswana (Botswana)
  12. Bolivia (Bolivia)
  13. Brazil (Brazil)
  14. Burkina Faso (Burkina Faso)
  15. Burundi (Burundi)
  16. Chad (Chad)
  17. Canada (Canada)
  18. Cameroon (Cameroon)
  19. Cambodia (Cambodia)
  20. Chayina (People's Republic of China)
  21. Colombia (Colombia)
  22. Democratic Republic of the Congo (Democratic Republic of the Congo)
  23. Cuba (Cuba)
  24. Denmark (Denmark)
  25. Egypt (Egypt)
  26. Ethiopia (Ethiopia)
  27. Estonia (Estonia)
  28. Eswatini (Eswatini)
  29. Finland (Finland)
  30. France (France)
  31. Ghana (Ghana)
  32. Germany (Germany)
  33. Greece (Greece)
  34. Guinea (Guinea)
  35. Haiti (Haiti)
  36. Indiya (India)
  37. Indonesia (Indonesia)
  38. Iran (Iran)
  39. Iraq (Iraq)
  40. Republic of Ireland (Republic of Ireland)
  41. Israel (Israel)
  42. Italy (Italy)
  43. Ivory Coast (Ivory Coast)
  44. Japani (Japan)
  45. Kenya (Kenya)
  46. Kuwait (Kuwait)
  47. Lesotho (Lesotho)
  48. Libya (Libya)
  49. Lithuania (Lithuania)
  50. Madagascar (Madagascar)
  51. Malawi (Malawi)
  52. Mexico (Mexico)
  53. Netherlands (Netherlands)
  54. Nigeria (Nigeria)
  55. North Korea (North Korea)
  56. Norway (Norway)
  57. Pakistan (Pakistan)
  58. Philippines (Philippines)
  59. Poland (Poland)
  60. Russia (Russia)
  61. Saudi Arabia (Saudi Arabia)
  62. Sierra Leone (Sierra Leone)
  63. Singapore (Singapore)
  64. South Korea (South Korea)
  65. Spain (Spain)
  66. Swaziland (Swaziland)
  67. Sweden (Sweden)
  68. Switzerland (Switzerland)
  69. Tanzania (Tanzania)
  70. Thailand (Thailand)
  71. Turkey (Turkey)
  72. Ukraine (Ukraine)
  73. United Arab Emirates (United Arab Emirates)
  74. Brithani (United Kingdom)
  75. Amerikha (United States)
  76. Venezuela (Venezuela)
  77. Vietnam (Vietnam)
  78. Yemen (Yemen)
  79. Zambia (Zambia)
  80. Zimbabwe (Zimbabwe)


Vutshila na Mfuwo (Arts and culture) ( 4 : 43 articles)[edit source]

  1. Vutshila (Art)
  2. Matimu ya vutshila (History of art)
  3. Vusaseki (Aesthetics)

Vutsari (Literature)[edit source]

  1. Vutsari (Literature)
  2. Matimu ya vutsari (History of literature)
  3. Vundhundhuzeri (Prose)
  4. Buku (Book)
  5. Hungu-tsalwa ra xibvumbiso (Fiction)
  6. Hungu-tsalwa (Novel)
  7. Xitori xo koma (Short story)
  8. Vuthlokovetseri (Poetry)
  9. Vuthlokovetseri bya xikhale (Epic poetry)
  10. Vuthlokovetseri byo koma bya hayiku (Haiku)
  11. Vuthlokovetseri byo leha bya Sonete (Sonnet)

Vutsila bya Mintlangu ya le rivaleni (Performing arts)[edit source]

  1. Vutsila bya Mintlangu ya le rivaleni (Performing arts)
  2. Ncino (Dance)
  3. Filmi (Film)
  4. Ntangu wo koma (Documentary)
  5. Yindlu ya mintlangu (Theatre)
  6. Ntlangu wa mafenya (Comedy)
  7. Ntlangu wa khombo (Tragedy)

Vunanga (Music)[edit source]

  1. Vunanga (Music)
  2. Matimu ya vunanga (History of music)
  3. Xichayani xa vunanga (Musical instrument)
  4. Kuyimbelela (Singing)
  5. Vunanga bya Klasiki (Classical music)
  6. Vunanga by ndzhavuko (Folk music)
  7. Vunanga bya Hip hop (Hip hop music)
  8. Vunanga bya Jazz (Jazz)
  9. Vunanga bya Pop (Pop music)
  10. Vunanga bya Rock (Rock music)

Vutshila bya vupfapfarhuti (Visual arts)[edit source]

  1. Vutshila bya vupfapfarhuti (Visual arts)
  2. Vuaki (Architecture)
  3. Swihlamariso swa nkombo swa matiko ya khale (Seven Wonders of the Ancient World)
  4. Rirhangu-nkulu ra Chayina (Great Wall of China)
  5. Pfapfarhuta (Drawing)
  6. Kupenda (Painting)
  7. Xifaniso (Illustration)
  8. Xifaniso xa munhu (Portrait)
  9. Vuteka swifaniso (Photography)
  10. Vuvatli (Sculpture)
  11. Vuvumbi (Pottery)
  12. Xifaniso xa ribye (Statue)

Filosofi na Vukhongeri (Philosophy and religion) ( 10 : 47 articles)[edit source]

Filosofi (Philosophy)[edit source]

  1. Ntivo-vuhleketi (Philosophy)
  2. Matikhomele (Ethics|Ethics (philosophy)|Ethics)
  3. Ntivo-vutivi (Epistemology)
  4. Ripfumelo (Belief)
  5. Vutivi (Knowledge)
  6. Ntiyiso (Truth)
  7. Ntivo-vulongoloxi (Logic)
  8. Vukona (Existence)
  9. Ku ti rhandzela (Free will)
  10. Ntivo-vuhleketi bya vupela dyambu (Western philosophy)
  11. Ntivo-vuhleketi bya xigriki (Greek philosophy)
  12. Ntivo-vuhleketi bya xikhale (Medieval philosophy)
  13. Ntivo-vuhleketi bya manguva lawa (Contemporary philosophy)
  14. Ntivo-vuhleketi bya vuxa dyambu (Eastern philosophy)
  15. Ntivo-vuhleketi bya xichayina (Chinese philosophy)
  16. Ntivo-vuhleketi bya xi indiya (Indian philosophy)
  17. Ntivo-vuhleketi bya xisurumani (Islamic philosophy)
  18. Ntivo-vuhleketi bya vukona (Existentialism)
  19. Ntivo-vuhleketi bya Vukongomelo (Idealism)
  20. Ntivo-vuhleketi bya Vumunhu (Humanism)
  21. Ntivo-vuhleketi bya VuMaksi (Marxism)
  22. Ntivo-vuhleketi bya Vupimanisi (Rationalism)
  23. Ntivo-vuhleketi bya Vuhakunene (Realism)
  24. Ntivo-vuhleketi bya Vukanakani (Skepticism)

Vukhongeri (Religion)[edit source]

  1. Vukhongeri (Religion)
  2. Vukwembu (Deity)
  3. Xikwembu (God)
  4. Xikwembu manana (Goddess)
  5. Mythology (Mythology)
  6. Moya xiviri (Soul)
  7. Vumoya (Spirituality)
  8. Ku anakanyisisa (Meditation)
  9. Xikhongelo (Prayer)
  10. Vugandzeri (Worship)
  11. Ripfumelo vukwembu (Theism)
  12. Vu ala ripfumelo (Atheism)

Mixaka ya vukhongeri (Specific religions)[edit source]

  1. Vubuddha (Buddhism)
  2. Vukreste (Christianity)
  3. Bibele (Bible)
  4. Kereke ya Rhoman (Roman Catholic Church)
  5. Kereke (Church)
  6. Mupapa (Pope)
  7. Vuhindu (Hinduism)
  8. Vusurumani (Islam)
  9. Kurani (Qur'an)
  10. Vuyuda (Judaism)
  11. Voodoo (Voodoo)

Vutomi bya siku na siku (Everyday life) ( 32 : 96 articles)[edit source]

  1. Sw'ambalo (Clothing)
  2. Vusweki (Cooking)
  3. Muvala (Colour)
    1. wo Tshwuka (Red)
    2. wa Ribungu (Brown)
    3. wa Tshopi (Orange)
    4. wa Xitshopana (Yellow)
    5. wa Rihlaza (Green)
    6. wa Wasi-lwandle (Cyan)
    7. wa Wasi (Blue)
    8. wa Vhangazi (Violet)
    9. wa Ntima (Black)
    10. wo Basa (White)
  4. Minthlaveko (Emotion)
  5. Vukarhi (Anger)
  6. Ku chava (Fear)
  7. Rirhandzu (Love)
  8. Ntsako (Happiness)
  9. Ndyangu (Family)
  10. Munhu lonkulu (Adult)
  11. N'wana (Child)
  12. Ricece (Infant)
  13. Vukati (Marriage)
  14. Rimbewu (Gender)
  15. Wanuna (Man)
  16. N'wansati (Woman)
  17. Mihleketo (Mind)
  18. Vuhanyanyi (Consciousness)
  19. Mi anakanyo (Thought)
  20. Vurhongo (Sleep)
  21. Norho (Dream)

Swakudya na Swonwa (Food and drink)[edit source]

  1. Swakudya (Food)
  2. Xinkwa (Bread)
  3. Cheese (Cheese)
  4. Mbhandzu (Fruit)
  5. Tindzoho (Grain)
  6. Mavele (Maize)
  7. Nyama (Meat)
  8. Zambhala (Potato)
  9. Mpunga (Rice)
  10. Ndlowu (Soybean)
  11. Miroho (Vegetable)
  12. Koroni (Wheat)
  13. Byala (Beer)
  14. Khofi (Coffee)
  15. Mati (Drinking water)
  16. Masi (Milk)
  17. Tiya (Tea)
  18. Vhinyu (Wine)

Ririmi (Language)[edit source]

  1. Ririmi (Language)
  2. Alifabeti (Alphabet)
  3. Letere (Letter|Letter (alphabet)|Letter)
  4. Vuvulavuri (Grammar)
  5. Rito (Word)
  6. Vutsari (Writing)
  7. Xiarabi (Arabic language)
  8. Xichayina (Chinese language)
  9. Xinghezi (English language)
  10. Xifurhwa (French language)
  11. Xijarimani (German language)
  12. Xihindi (Hindi language)
  13. Xilatin (Latin language)
  14. Xiphutukezi (Portuguese language)
  15. Xirhaxiya (Russian language)
  16. Xipanichi (Spanish language)
  17. Xiswahili (Swahili language)
  18. Xitsonga (Tsonga language)
  19. Xizulu (Zulu language)
  20. Xiqhoza (Xhosa language)
  21. Xisuthu (Sotho language)
  22. Xipedi (Pedi language)
  23. Xitswana (Tswana language)
  24. Xindhevele (Ndebele language)
  25. Xivhenda (Venda language)
  26. Xiswazi (Swati language)
  27. Xi makhuwa (Macua language)
  28. Xixona (Shona language)
  29. Xiherero (Herero language)
  30. Xicewa (Chichewa language)
  31. Xilunganda (Luganda language)
  32. Xi oromo (Oromo language)
  33. Xi Arabhu (Arabic language)
  34. Xiheveru (Hebrew language)
  35. Xihausa (Hausa language)
  36. Xi Igbo (Igbo language)

Mintlangu na vuhungasi (Recreation and entertainment)[edit source]

  1. Kuti olola (Recreation)
  2. Ntlangu (Game)
  3. Mintlangu ya ncuva (Board game)
  4. Ncuva wa Chesi (Chess)
  5. Ncuva (Mancala)
  6. Ntlangu wa vidhiyo (Video game)
  7. Gembula (Gambling)
  8. Tamintlangu (Sport)
  9. Nhlangano wa bolo ya milenge (Association football (soccer))
  10. Tamajatu (Athletics (track and field))
  11. Xitlangiso (Toy)

Mintlawa ya vanhu na Tidyondzo ta mahanyele (Society and social sciences) ( 12 : 77 articles)[edit source]

  1. Nhlangano wa vanhu (Society)
  2. Ndzhavuko (Culture)

Timhaka ta Mahanyele (Social issues)[edit source]

  1. Ku xixa nyimba (Abortion)
  2. Kudlaya ka ntwelavusiwana (Euthanasia)
  3. Ku tisunga (Suicide)
  4. Xihlawuhlawu (Discrimination)
  5. Xihlawuhlawu hi rixaka (Racism)
  6. Xihlawuhlawu hi rimbewu (Sexism)
  7. Dyondzo (Education)
  8. Ntsuxeko (Freedom|Freedom (political)|Freedom)
  9. Vuhlonga (Slavery)
  10. Nawu (Law)
  11. Xigwevo xa rifu (Capital punishment)
  12. Timfanelo ta vumunhu (Civil rights)
  13. Vumbiwa (Constitution)
  14. Vugevenga (Crime)
  15. Vululami (Justice)
  16. Phorisa (Police)
  17. Kurhula (Peace)
  18. Nyimpi (War)
  19. Vuthyakisi (Pollution)
  20. Vusiwana (Poverty)
  21. Kulwela timfanelo ta mbangu (Environmentalism)
  22. Kulwela timfanelo ta vaxisati (Feminism)

Sayense ya mahanyele (Social sciences)[edit source]

  1. Sayense ya mahanyele (Social sciences)
  2. Tidyondzo ta mahanyele ya vanhu (Anthropology)
  3. Tidyondzo ta politiki (Political science)
  4. Tidyondzo ta mihleketo ya vanhu (Psychology)

Mahungu na Vuhaxi (Media)[edit source]

  1. Vunavetisi (Advertising)
  2. Vuhaxi (Broadcasting)
  3. Vuteki-mahungu (Journalism)
  4. Xibukwana (Magazine)
  5. Mahungu (News)
  6. Phephahungu (Newspaper)
  7. Vukandziyisi (Publishing)

Ta Mabindzu (Business and economics)[edit source]

  1. Mabindzu (Business)
  2. Ntivo vuhlayisi bya timali (Economics)
  3. Nhundzu (Good|Good (economics and accounting)|Good)
  4. Vukorhokeri (Service (economics))
  5. Mphakelo na nkhongelo (Supply and demand)
  6. Komponi (Company|Company (law)|Company)
  7. Swa timali (Finance)
  8. Tinkomponi (Industry)
  9. Vurimi (Agriculture)
  10. Vutumbuluxa tinhundzu (Manufacturing)
  11. Migodi ya swicelwa (Mining)
  12. Makete (Market)
  13. Mali (Money)
  14. Yuro (Euro)
  15. Yen ya Japani (Japanese yen)
  16. Mpondho (Pound sterling)
  17. Dolara (United States dollar)
  18. Xibhalo (Tax)
  19. Nxaviso (Trade)
  20. Politiki (Politics)
  21. Hulumende (Government)
  22. Khapitalizimu (Capitalism)
  23. Soxalizimu (Socialism)
  24. Civics (Civics)
  25. Khomunizimu (Communism)
  26. Demokirasi (Democracy)
  27. Mfumo wa tihanyi (Dictatorship)
  28. Vuhosi (Monarchy)
  29. Mfumo wa matilo (Theocracy)
  30. Vurhumiwa bya tiko (Diplomacy)
  31. Impheriyalizimu (Imperialism)
  32. Vusocha (Military)
  33. Vutiko (Nationalism)
  34. Tiko (State)
  35. Nhlangano wa yuropa (European Union)
  36. Nhlangano wa xihambano xo tshuka (International Red Cross and Red Crescent Movement)
  37. NATO (NATO)
  38. Sagwati ra Nobel (Nobel Prize)
  39. OPEC (OPEC)
  40. Matiko lamahlanganeke (United Nations)
  41. Nhlangano wa misava wa swarihanyo (World Health Organization)
  42. Nhlangano wa misava wa swamabindzu (World Trade Organization)

Ta rihanyo na Vutshunguri (Health and medicine) ( 10 : 78 articles)[edit source]

Rihanyo (Health and fitness)[edit source]

  1. Rihanyo (Health)
  2. Kutiolola (Exercise|Physical exercise|Exercise)
  3. Mabasele (Hygiene)
  4. Kunyuhela (Obesity)
  5. Ntshikelelo wa mihleketo (Stress|Stress (medicine)|Stress)
  6. Swidzidziharisi (Drug)
  7. Swakudya (Nutrition)
  8. Ntungu (Epidemic)

Mirhi ya vutshunguri (Medicine)[edit source]

  1. Mirhi ya vutshunguri (Medicine)
  2. Swipfala-mbeleko (Birth control)
  3. Vutsoniwa (Disability)
  4. Vubofu (Blindness)
  5. Kufa tindleve (Hearing impairment)
  6. Vuvabyi bya miehleketo (Mental illness)
  7. Ku tshoveka marhambu (Bone fracture)
  8. Onhokelo ra byongo (Brain damage)
  9. Kutshwa (Burn|Burn (injury)|Burn)
  10. Kuyimeriwa hi mbilu (Cardiac arrest)
  11. Kutongola (Bleeding)
  12. Kupfimba (Inflammation)
  13. Kuheleriwa hi moya (Respiratory failure)
  14. Richuho (Shock|Shock (medical)|Shock)
  15. Ku oma thlelo (Stroke)
  16. Milombyana (Medication)
  17. Nthlavelo (Vaccine)
  18. N'anga (Physician)

Xiyimo xa rihanyo (Medical conditions)[edit source]

  1. Nhlombo (Allergy)
  2. Nkelunkelu (Insomnia)
  3. Sulu (Colic)
  4. Swintlakula (Tonsils)
  5. Vukhandlu/Malolo (Muscle Cramp)
  6. Xilumi (Menstrual Cramps)
  7. Mongolo (Nasal Hemorrhage)
  8. Ntshitani (Miscarriage)
  9. Xirivalisana (Amnesia)

Mavabyi (Disease)[edit source]

  1. Mavabyi (Disease)
  2. Fukuzani (Cancer)
  3. Nchuluko (Cholera)
  4. Ndzombe (Diabetes mellitus)
  5. Xikuna (Dysentery)
  6. Mukhuhlwana (Influenza)
  7. Dzedzedze (Malaria)
  8. Xitsongwatsongwana xa AIDS (AIDS)
  9. Xikandzameti (Syphilis)
  10. Nyezani (Smallpox)
  11. Rifuva (Tuberculosis)
  12. Rihuhu (Rabies)
  13. Nhlokonho (Leprosy)
  14. Mukhuhlwana wa Zika (Zika virus)
  15. Vubofu bya le nambyeni (Onchocerciasis)
  16. Mukhuhlwana wa tihumba (Schistosomiasis)
  17. Ebola (Ebola)
  18. Dari (Fever)
  19. Makolo (Diphteria)
  20. Mbatata (Gonorrhea)
  21. Mbukuli (Pneumonia)
  22. Milombyana (Convulsions)
  23. Muna (Edema)
  24. Ndatshwa (Gout)
  25. Nkalangati (Anemia)
  26. Nkhwanyalo (Paralysis)
  27. Nkhwanya-nhlaya (Tetanus)
  28. Nyamakati (Rheumatism)
  29. Rifuva (Asthma)
  30. Rihlanyi (Dementia)
  31. Rihuhu (Schizophrenia)
  32. Rikuvali (Hemorrhage)
  33. Swinwayana (Scabies)
  34. Tshasi (Eczema)
  35. Vutukulu (Parkinson’s disease)
  36. Xibokisana (Erysipelas)
  37. Xifesani (Paronychia)
  38. Xikohe (Bilharzia)
  39. Ximawa (Migraine)
  40. Ximbyembye (Pertussis)
  41. Xitsamba (Hydrops)
  42. Xitshinana (Measles)
  43. Xitsuli (Apoplexy)

Ntivo-Vuthlarhi (Science) ( 16 : 91 articles)[edit source]

  1. Sayensi (Science)
  2. Matimu ya Sayensi (History of science)
  3. Ntumbuluko (Nature)
  4. Nkongomiso wa Sayensi (Scientific method)

Ntivo-Vutomi (Biology)[edit source]

  1. Ntivo-vutomi (Biology)
  2. Vutomi (Life)
  3. Ntivo-swirho (Anatomy)
  4. Byongo (Brain)
  5. Marhumbu (Gastrointestinal tract)
  6. Mbilu (Heart)
  7. Masocha ya miri (Immune system)
  8. Mahahu (Lung)
  9. Marhambu (Skeleton)
  10. Vuveleki (Reproduction)
  11. Nyimba (Pregnancy)
  12. Tamasangu (Sex)
  13. Tidyondo ta swihlahla (Botany)
  14. Xitekelela (Heredity)
  15. Xivumbiwa (Organism)
  16. Xiharhi (Animal)
  17. Xikokovisiwa (Amphibian)
  18. Xinyenyana (Bird)
  19. Nhlapfi (Fish)
  20. Xitsotso (Insect)
  21. Swiharhi leswi mamisaka (Mammal)
    1. Homu (Cattle)
    2. Ximanga (Cat)
    3. Mbyana (Dog)
    4. Hanci (Horse)
    5. Vanhu (Human)
  22. Xikokovi (Reptile)
  23. Xiborisi (Bacteria)
  24. Xikowa (Fungus)
  25. Ximilana (Plant)
  26. Xiluva (Flower)
  27. Nsinya (Tree)
  28. Muhlovo wa vuharhi (Species)
  29. Ntivo-swiharhi (Zoology)

Swa Tinyeleti (Astronomy)[edit source]

  1. Ntivo tinyeleti (Astronomy)
  2. Vusirhela N'hweti (Eclipse)
  3. Ndhzendzeleko (Orbit)
  4. Pulaneti (Planet)
  5. Mafambisele ya ndhzendzelo wa dyambu (Solar System)
  6. Dyambu (Sun)
  7. Misava (Earth)
  8. N'hweti (Moon)

Chemistry (Chemistry)[edit source]

  1. Ntivo-Mirhi (Chemistry)
  2. Xikahla (Acid)
  3. Athomu (Atom)
  4. Xihoko (Alcohol)
  5. Oyili (Oil)
  6. Munyu (Salt|Salt (chemistry)|Salt)
  7. Mati (Water)
  8. Koporo (Copper)
  9. Nsuku (Gold)
  10. Moya (Oxygen)
  11. Silivere (Silver)
  12. Xivavula (Sulfur)
  13. Nghilazi (Glass)
  14. Nsimbhi (Metal)
  15. Swicelwa (Mineral)

Sayensi ya Misava (Earth science)[edit source]

  1. Sayensi ya misava (Earth science)
  2. Matimu ya misava (History of Earth)
  3. Kutseka-tseka ka Misava (Earthquake)
  4. Nkhukulo (Erosion)
  5. Ntshava yo hlanta ndzilo (Volcano)
  6. Ntshamelo-maxele (Climate)
  7. Marifu (Cloud)
  8. Ndhambhi (Flood)
  9. Mpfula (Rain)
  10. Ximbhembhe (Tornado)
  11. Bubutsa (Tropical cyclone)
  12. Maxele (Weather)

Physics (Physics)[edit source]

  1. Ntivo-Ntumbuluko (Physics)
  2. Matimba (Energy)
  3. Matimba ku tirha (Kinetic energy)
  4. Matimba ku xungeta (Potential energy)
  5. Ntamu (Force)
  6. Matimbankokelo ya gezi (Electromagnetism)
  7. Matimbankokelo ya misava (Gravitation)
  8. Kuhisa (Heat)
  9. Mahisele (Temperature)
  10. Rivoningo (Light)
  11. Rivilo ra rivoningo (Speed of light)
  12. Mivala leyivonakaka (Visible spectrum)
  13. Vunyingi (Mass)
  14. Ntikelo (Weight)
  15. Xiaka-Swilo (Matter)
  16. Mpfumawulo (Sound)
  17. Mpfhuka-tilo (Space)
  18. Nkarhi (Time)

Thekinoloji (Technology) ( 6 : 68 articles)[edit source]

  1. Thekinoloji (Technology)
  2. Matimu ya Thekinoloji (History of technology)
  3. Vunjhiniyera (Engineering)
  4. Vuthlarhi bya michini (Artificial intelligence)
  5. Xitirhisiwa (Tool)

Matimba (Energy)[edit source]

  1. Gezi (Electricity)
  2. Matimba ya kuhisa ka misava (Geothermal power)
  3. Matimba ya mabhobhoma (Hydropower)
  4. Matimba ya nyukliya (Nuclear power)
  5. Matimba ya dyambu (Solar energy)
  6. Matimba ya moya (Wind power)

Electronics (Electronics)[edit source]

  1. Switirhisiwa swa gezi (Electronics)
  2. Betiri (Battery|Battery (electricity)|Battery)

Mechanical and structural engineering (Mechanical and structural engineering)[edit source]

  1. Njini (Engine)
  2. Mphiselo (Lever)
  3. Xitlakusi (Pulley)
  4. Rhoboti (Robot)
  5. Vhilwa (Wheel)
  6. Buloho (Bridge)
  7. Mugerho (Canal)
  8. Damu (Dam)
  9. Yindlu (House)
  10. Xihondzo (Tower)

Vutleketli (Transportation)[edit source]

  1. Vutleketli (Transport)
  2. Movha (Vehicle)
  3. Xihahampfhuka (Aircraft)
  4. Xipandzamananga (Automobile)
  5. Baysikeni (Bicycle)
  6. Xihahampfhuka-phatsa (Helicopter)
  7. Xithuthuthu (Motorcycle)
  8. Xitimela (Train)

Information technology (Information technology)[edit source]

  1. Thekinoliji-mahungu (Information technology)
  2. Khalikhuleta (Calculator)
  3. Khompuyuta (Computer)

Optical (Optical)[edit source]

  1. Xiteka-Swifaniso (Camera)
  2. Nghilazi (Glasses)

Vuhaxi na mbulavuriswano (Media and communication)[edit source]

  1. Imeyili (E-mail)
  2. Inthaneti (Internet)
  3. Vugandlisi (Printing)
  4. Xiyanimoya (Radio)
    1. Munghana Lonene FM (Munghana lonene fm)
  5. Riqingo (Telephone)
  6. Thelevhixini (Television)
  7. Vhidiyo (Video)

Vuvalangi na ku khoma nkarhi (Navigation and timekeeping)[edit source]

  1. Calendara (Calendar)
  2. Wachi (Clock)
  3. Xikomba-n'walungu (Compass)

Mathlarhi (Weapons)[edit source]

  1. Thlarhi (Weapon)
  2. Vurha (Bow|Bow (weapon)|Bow)
  3. Xibamu (Firearm)
  4. Mukwana (Knife)
  5. Xibamu xa muchini (Machine gun)
  6. Thlarhi ra nyukliya (Nuclear weapon)
  7. Banga (Sword)

Material and chemical (Material and chemical)[edit source]

  1. Khandhlele (Candle)
  2. Ndzilo (Fire)
  3. Xibuluswa (Explosive material)
  4. Petirolo (Gasoline)
  5. Vusweki bya tinsimbhi (Metallurgy)
  6. Plastiki (Plastic)
  7. Rhaba (Rubber)

Swakudya na Rihanyo (Food and health)[edit source]

  1. Kuvirisa (Pasteurization)
  2. Xigwitsirisi (Refrigerator)
  3. Xitofu (Stove)
  4. Ekisi-rheyi (X-ray)

Xibhakabhaka (Space)[edit source]

  1. Kuphatsama e n'wetini (Moon landing)
  2. Rhokheti (Rocket)
  3. Sathalayiti (Satellite)

Dyondzo-Tinhlayo (Mathematics) ( 5 : 31 articles)[edit source]

  1. Dyondzo-tinhlayo (Mathematics)
  2. Nomboro (Number)
  3. Tinhlayo-tinomboro (Arithmetic)
  4. Nhlanganiso (Addition)
  5. Nsuso (Subtraction)
  6. Muandziso (Multiplication)
  7. Muavanyiso (Division|Division (mathematics)|Division)
  8. Xiphemu (Fraction|Fraction (mathematics)|Fraction)
  9. Xidzana (Percentage)
  10. Maringanisele ya tinhlayo (Equation)
  11. Tinhlayo-swiyenge (Algebra)
  12. Nkambisiso-tinhlayo (Mathematical analysis)
  13. Ntsandza-vahlayi (Infinity)
  14. Mpimo (Limit|Limit (mathematics)|Limit)
  15. Vukumbeteri (Probability)

  1. Ntsengo wa tinhlayo (Statistics)
  2. Tinhlayo-vupimi (Geometry)
  3. Mbyekelo (Angle)
  4. Vudzhawu (Tinhlayo) (Area)
  5. Tinhla to komba vundzhawu (Coordinates|Coordinates (mathematics)|Coordinates)
  6. Mpimo (Dimension)
  7. Ntila (Line|Line (mathematics)|Line)
  8. Yinhla (Point|Point (mathematics)|Point)
  9. Xivumbeko (Shape)
  10. Xirhendzevutana (Circle)
  11. Bokisi ro ringanana (Cube)
  12. Rhandzavula (Sphere)
  13. Xikwere (Square|Square (geometry)|Square)
  14. Yinhlanharhu (Triangle)
  15. Mpimo-kufunengeta (Volume)
  16. Tinhlayo-vubyekelo (Trigonometry)

Vupimi (Measurement) ( 11 : 11 articles)[edit source]

  1. Mpimo (Measurement)
  2. Siku (Day)
  3. Lembe (Year)
  4. Kuleha (Length)
  5. Mitara (Metre)
  6. Mpfhuka (Distance)

  1. Litara (Litre)
  2. Vunyingi-swilo (Mass)
  3. Ntikelo (Weight)
  4. Khilogiramu (Kilogram)
  5. Thani (Ton)

Vona na kambe[edit source]